HIDROGRAFIE

Reţeaua hidrografică din masivul Penteleu este tributară râurilor Bâsca Mare, în partea de vest şi Bâsca Mică în cea de est.

Bâsca Mare prezintă un bazin asimetric, cu cei mai importanţi afluenţi (lungi de peste 10 km) situaţi pe clina vestică a Penteleului (Tămăşoiu, Corâiu, Pârâul Porcului, Izvorul cu Ulii, Izvorul Calului, Bâsculiţa, Cernatu, Milea, Cursele Dogari).

După ce îşi adună izvoarele de sub vârful Lăcăuţi şi vârful Zârna, Bâsca Mare strabate Depresiunea Comandău, iar de la confluenţa cu Dârnăul şi până la unirea cu Bâsca Mică, pe mai mult de 40 km, separă munţii Penteleu de Podu Calului. Cea mai mare parte din acest sector are înfăţişarea unui culoar de vale relativ îngust, tăiat predominant în formaţiuni rezistente. În unele porţiuni, îngustarea dă imaginea de defileu pe mai mulţi kilometrii, alteori gâtuirile alternează cu mici bazinete. Deosebit de pitoresc rămâne defileul tăiat începând de la nord de confluenţa cu Bâsculiţa până în amonte de Cernatu.
Între Cernatu şi Varlaam valea se lărgeşte mult iar terasele sunt mai bine dezvoltate.
Bâsca Mică primeşte numeroase pâraie ce coboară din Munţii Penteleu, cu lungimi aproape egale (4-6 km), situate pe clina estică (Bălescuţu, Bălescu Mare, Zănoaga, Izvorul Sărat, Şapte Izvoare, Ciuta Mare, Brebu, Pârâul Stânii, Paltinu, Neagra).

Definind hotarul dintre Penteleu şi Munţii Vrancei, Bâsca Mică îşi are obârşia pe clina sudică a vârfului Lăcăuţi. Până în punctul Brebu ea are o direcţie nord-sud, iar de aici la Varlaam descrie un cot larg NE-SV. Şi în lungul ei se găsesc mici sectoare de defileu, unde, ca o trăsătură aparte a Munţilor Penteleu, există numeroase praguri generate de bancurile groase de gresie pe care apa formează suite de cascade.

Bâsca Mare se uneste cu Bâsca Mică la Varlaam şi până la confluenţa cu Buzăul poartă numele de Bâsca Rosilei, pe unele hărţi fiind consemnat numai Bâsca.

În Munţii Penteleu, sub Muchia Steghii, se află Lacul Negru, la 1050 m altitudine, a cărui origine este legată de procesele de alunecare, de mari dimensiuni, ce au avut loc în această regiune. El se afla în mijlocul unei păduri şi înregistrează un grad înaintat de colmatare.
Sub culmea Penteleu, la NE de vârful principal, pe o treaptă structurală situată la 1510 m, pe locul unui fost lac, s-a dezvoltat un tinov numit Lacul Roşu, cu ochiuri de apă existente numai primăvara.
Urme de lacuri de baraj natural se pot remarca pe valea Patacu.

De asemenea, în numeroasele microdepresiuni de alunecare sau nivale, îndeosebi de pe Viforâta, Zănoaga şi culmea Penteleu, primăvara se menţin ochiuri de apă circulare sau alungite, adânci până la 1 m.


Proiecte in implementare
Protectia si promovarea biodiversitatii sitului ROSCI0190 Penteleu
- Lansare proiect
- Materiale realizate in cadrul proiectului
- Filme documentare
- Inchidere proiect

Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu
- Inchidere proiect
- Materiale realizate in cadrul proiectului


Prezentarea sitului ROSCI0190 Penteleu
  • Localizare
  • Relief
  • Clima
  • Geologie
  • Hidrografie

  • Biodiversitate

  • Flora
  • Fauna
  • Habitate naturale