TURISM


„Penteleu – ultimul refugiu al Vulturului Ilie”
Evenimente culturale
Mândria cea mai mare a localnicilor o constituie ansamblu folcloric „Ciobănaşul”, emblemă a folclorului buzoian timp de mai multe zeci de ani şi cu o prezenţă remarcabilă pe marile scene ale ţării, dar şi laureat al unor festivaluri internaţionale.

Serbarea folclorică „Pe urme de baladă”, menţinută fără nici o întrerupere din 1970 şi până astăzi, cea mai veche manifestare de acest gen din judeţul Buzău este, fără îndoială, evenimentul spiritual cel mai aşteptat de către locuitorii acestor meleaguri. Desfăşurat în fiecare primăvară în ultima duminică a lunii mai, acest adevărat festival al cântecului şi dansului popular a intrat de mult atât în conştiinţa buzoienilor, cât şi în atenţia judeţelor vecine, participând an de an peste 20.000 de spectatori din judeţ, din ţară şi din străinătate. Balada haiducului Gheorghelaş deschide în fiecare an această serbare folclorică şi câmpenească în sunet de bucium.
 Drăgaica sau Sânziana ce se ţinea de secole la poalele muntelui Penteleu – este zeiţa agrară, protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate. Aceasta se naşte la 9 martie, echinocţiul de primăvară în calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, creşte şi se maturizează miraculos până la 24 iunie, atunci când înfloreşte planta ce-i poartă numele, Drăgăicuţa sau Sânziana. La poalele Penteleului se strângeau în primul rând de ziua Drăgăicii, când înfloreau drăgăicuţele, proprietarii de oi, de boi şi de cai din Ţara Românească, Moldova, Transilvania şi din ţările apropiate de aceasta, pentru a face negoţ cu lâna şi cu animalele: oi, cai, boi, vaci...
 De asemenea, în mai are loc  în Varlaam serbarea „Înţărcatul mieilor”.

Posibilităţile de cazare în sit sunt următoarele:


Nr. Crt.

Denumire unitate de cazare

Adresa

Facilităţi

1

Pensiunea Varlaam

Comuna Gura Teghii
Sat Varlaam
www.pensiunea-varlaam.ro

4 apartamente, 4 camere single,
6 camere duble, 10 camere cu pat matrimonial, toate cu baie proprie si TV, încălzire centrală
mâncare tradiţională ecologică

2

Pensiunea Montana

Comuna Gura Teghii
Sat Varlaam
www.montanavarlaam.ro

25 locuri în 10 camere toate cu baie proprie si TV, încălzire centrală
mâncare tradiţională ecologică

3

Casa de vacanţă „Florenţa”

Gura Teghii

3 camere dotate cu televizor, încălzire centrală, baie pe hol
mâncare tradiţională ecologică

4

Casa „George”

Gura Teghii

5 camere dotate cu televizor, incalzire centrala, baie pe hol, acces la bucătărie

5

Casa de vacanţa „La Varlaam”

Comuna Gura Teghii
Sat Varlaam

2 dormitoare duble, living, 2 bucătării , 3 grupuri sanitare , mansarda open space 60 mp , terase, gratar/cuptor cărămidă, centrală combustibil solid. Total locuri cazare ~12-14.

6

Cabana Coceanu

RNP Romsilva

Cu circuit închis

7

Cabana Vadu Oii

RNP Romsilva

Cu circuit închis

 
Pe teritoriul sitului ROSCI0190 Penteleu sunt omologate două trasee turistice ce vor fi transformate în trasee tematice, deoarece intersectează habitatele naturale relevante şi habitatele celor mai importante specii ce fac obiectul desemnării acestui sit.

Traseu 1 = Traseul vulturului Ilie: Varlaam - Gura Cernatului (650 m) - stâna Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) - Vf. Crucea Fetei - Vf. Bălescu Mare - Vf. Bălescuţu - Muşa (1070m)
Marcaj:  banda rosie
Durata: 9-10 ore.
Obiective principale: habitatele 9110, 91V0, 9410, speciile de carnivore mari (urs, lup, râs), fluturele vărgat, croitorul alpin, clopoţelul.
Descriere:
 Este cel mai lung traseu din Penteleu, el străbătând culmea masivului, dar este relativ uşor – singura dificultate este doar urcuşul până la Vf. Penteleu (4 ore) după care parcurgerea crestei se realizează ocolind vârfurile mai înalte. Punctul de plecare, Gura Cernatului se află la 7 km de satul Varlaam.
Primul semn de marcaj apare la capătul podului de pe Bâsca Mare, la Gura Cernatului, alături de triunghiul albastru. Se traverseaza apa urmărind şoseaua forestieră ce trece prin faţa cabanei forestiere şi apoi peste pârâul Cernat, după care drumul se bifurcă. Spre dreapta continuă marcajul triunghi albastru care urcă pe valea Milea, în timp ce pe stânga se desfăşoară acest traseu. El se înscrie în lungul drumului forestier pe aproape 6,5 km, tăind din loc în loc buclele mai largi ale acestuia în panta uşoară. După circa 500-600 m şoseaua traversează pe dreapta Cernatului. După 40-45 minute de la plecare se ajunge la o cabană forestieră. Traseul se reia (circa 3,5 km) şi după ce se taie două serpentine se părăseşte drumul forestier care continuă spre est. Poteca bătătorită pătrunde în pădurea de molid de pe stânga şoselei şi urcă spre nord, la început mai lin, apoi din ce în ce mai accentuat. Intersectarea unor pâraie produce mici denivelări. După traversarea ultimului pârâu panta creşte rapid. Încă 5-10 minute de urcuş prin pădurea de fag şi se ajunge la stâna Cernatu (cca. 1390 m), după 3 ore de mers (30-45 minute de la părăsirea şoselei).
De la stâna Cernatu se urmează drumul ce se continuă, la început spre nord, pentru ca treptat să schimbe direcţia spre dreapta (nord-est). Semnele sunt rare, uneori pe pietre. Timp de 45- 60 minute se urcă o diferenţă de nivel de 300 m. Cărarea urcă prin păşune pe lângă pâlcuri de molizi de dimensiuni foarte reduse. Se continuă urcuşul pe ultimul sector până la vârful Penteleu (1772 m) timp de cca 10 minute, de unde se desfăşoară o panoramă largă:
ú  Spre vest se află culmea Cernatu şi valea Tisei, apoi versantul estic al Husăuşului; spre sud masivul Podu Calului, iar în spatele său, spre vest, Mălâia şi Bocârnea despărţite prin Poarta Vânturilor şi, mai departe, masivul Ciucaş.
ú  Spre nord-est, din culmea Penteleu se desprinde podul Zănoagei, în nordul bazinului Şapte Izvoare, apoi valea largă şi plină de grohotiş Trei Izvoare şi culmea Miclăuş cu numeroase picioare ce pleacă de sub Viforâta spre est.
ú  În sud, pornesc culmea Viforâta, Vârful Ascuţit, Piciorul Caprei şi vârful Monteoru cu profil trapezoidal. În spatele lor, dincolo de valea Bâscei, găsim culmea Ivăneţu cu mai multe vârfuri piramidale, ce depăşesc 1000 m (Ivăneţu, Arsenie, Zboiu, Oii), separate de şei adânci şi unele culmi din Subcarpaţii Buzăului.
ú  Spre nord-est se impun Munţii Vrancei, mai întâi prin culmea dreaptă şi împădurită a Lăcăuţiului, apoi prin vârful Goru mai ascuţit, la dreapta căruia se află vârful Giurgiu Mare, amândouă cu largi goluri subalpine. Urmează vârfurile împădurite Muşa Mare şi Muşa Mică,
ú  Spre est vârfurile Puru Mare şi Puru Mic şi culmile ce se desprind spre sud (Cerdacul, Măceşul, Brăzăul). Bâsca Mică se interpune între Munţii Vrancei şi Munţii Penteleu.
ú  Spre nord, coboară culmea împădurită a Penteleului până la Crucea Fetei, în spatele căruia se observa  vârful Conţului, vârful Bălescu (acoperit în bună parte cu păşune) şi culmea Ciulianoş în nord-vest (neted şi cu păşune).
Traseul se reia prin coborâre spre nord-est, pe creasta îngustă cu marcaje puse pe pietre. După circa 400-500 m poteca schimbă direcţia spre nord ajungînd treptat la limita pădurii, prin care coboară o diferenţă de nivel de 50—70 m pe o pantă accentuată (marcaje pe arbori). Se ajunge la o potecă ce vine din dreapta, de la obârşia pârâului Trei Izvoare, care se urmăreşte în continuare prin pădure. Drumul este relativ uşor, cu mici denivelări de teren şi însoţit de câteva poieniţe. La circa 100-150 m se poate face o abatere de la potecă şi se poate coborî în dreapta la tinovul Lacul Roşu.
Revenind în punctul de la care s-a efectuat abaterea, traseul se continuă prin pădure circa 40-50 minute. La capătul a 2,5 km de traseu se trece printr-o porţiune de pădure uscată şi doborâtă de vânt şi se iese în şaua de la Crucea Fetei, în faţă se observă  vârful Crucea Fetei (1577 m). Cărarea ocoleşte vârful prin vest, urcă pe culmea Corâiu, pe la est de vârf, până la stîna Bălescu (circa 20—30 minute).
Traseul se continuă pe o durată de încă 2—2½ ore pînă la Muşa. La început poteca urcă versantul împădurit din spatele stânii, trece prin câteva luminişuri şi peste unele izvoare, apoi, treptat, se lasă în dreapta şi urcă din nou într-o poiană de pe culmea Bălescu Mare, de unde iese spre nord-est şi intră în pădure până la stâna din Bălescuţul. De aici traseul merge numai prin pădure, spre nord, mai întâi pe culme (30 minute), apoi se lasă în dreapta coborând versantul abrupt al Bălescuţului până la Muşa.
Ultimele sute de metri se desfăşoară printr-un sector defrişat. De la Muşa se poate merge în Lăcăuţi pe Bâsca Mică şi Mănişca, iar de aici se poate realiza întoarcerea la Varlaam pe poteca ce însoţeşte linia îngustă forestieră (până la Secuiu) şi drumul forestier (aval de Secuiu) din lungul râului Bâsca Mică (circa 36 km).
Traseu 2 = Drumul Căprioarelor din Penteleu: Gura Cernatului (650 m) - valea Milea - Rezervaţia Viforâta - pârâul Căşeria - Culmea Caprei - Şaua Căprioarei (1 410 m) – Şaua Miclăuş — Şapte Izvoare — Secuiu (cca 760 m).
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 9-10 ore.
Obiective principale: habitatele 9110, 91V0, 9410, speciile de carnivore mari (urs, lup, râs), fluturele vărgat, croitorul alpin, clopoţelul.
Descriere:
Traseul urmăreşte aproape continuu şoseaua de pe valea Milea, pe circa 6,5 km. În general panta este redusă şi nu implică dificultăţi la urcuş. Se recomandă coborârea cu 600-700 m în aval de acest punct în dreptul confluenţei pârâului Viforâta cu Milea. Pe această distanţă se poate urmări capătul sudic al rezervaţiei Viforâta cu arbori coloşi. Cele mai frumoase exemplare de molid se află în dreptul cotului pe care-l descrie şoseaua dupa ce a trecut pe stânga râului. Pentru turiştii care parcurg drumul pe jos, amintim că după cca 700-750 m de la bifurcaţia spre fosta tabără şcolară, şoseaua trece pe stânga râului, pe aproape 1,7 km, după care revine din nou pe dreapta, descriind din loc în loc coturi tăiate de marcaj, într-o mică poiană, încadrată de lespezi de gresie, se află un izvor cu apă limpede şi rece unde se poate face un mic popas şi se poate amplasa un panou de informare. În continuare, se trece pe stânga Milei şi după aproape 30 minute se ajunge la poalele versantului vestic al Culmii Caprei, de unde se poate urca în cîteva minute la o fostă cabană forestieră. Aproape întreg versantul este despădurit şi acoperit cu tufe de zmeură.

La vârful Piciorul Caprei, din acest punct,  se ajunge folosind potecile rămase din timpul tăierii pădurii. Urcuşul se face mai greu din cauza diferenţei de nivel de peste 500 m şi pantei mai accentuate (îndeosebi în jumătatea superioară). Se iese mai întâi la nord de acesta, în Şaua Caprei. Traseul marcat continuă spre nord, iar după 500-600 m părăseşte şoseaua şi urcă versantul din dreapta trecând prin câteva poieniţe aflate într-o pădure de amestec (fag şi molid). La început panta este mai mică pentru ca apoi treptat să se accentueze. După ce se depasesc câteva blocuri mari de gresie poteca se îngustează urmărind creasta secundară printre molizi şi brazi şi iese pe culmea principală în Şaua Căprioarei aflată la nord de vârful Piciorul Caprei. Diferenţa de nivel câştigată este de 320m.

Din şa se pot observa foarte clar urmatoarele obiective:
ú  În nord-est coboară văi ce formează mai jos pârâul Brebu.
ú  Spre sud, poteca de culme, nemarcată, trece prin Şaua Caprei, ocoleşte vârful Piciorului Caprei, iar de aici se ramifică: una coboară pe la cabana de vânătoare Piciorul Caprei-Lacul Negru-Brebu, alta pe Pârâul Stânii, iar a treia pe pârâul Paltinu. Poteca de creastă se continuă şi spre vârful Monteoru, dar, nefiind folosită, este mai greu de observat. De aceea este indicat pentru cei ce doresc să ajungă la Bâsca Mică pe alt traseu, decât cel marcat, una din cele trei variante.
Din Şaua Căprioarei, poteca marcată înaintează spre nord cu urcuşuri şi coborâşuri nu prea mari si ocoleşte două vârfuri împădurite aflate la 1500 m, separate de o înşeuare cu o poiană mică. Drumul din Şaua Căprioarei în şaua Miclăuş se face în circa 1-11/2 oră. Suişul este continuu dar uşor, pădurea se răreşte, iar în faţă se profilează culmea Miclăuş şi bazinul de recepţie al văii Brebu. După ieşirea din pădure, poteca, aici lată, se desfăşoară printr-o frumoasă păşune subalpină până în şaua Miclăuş. Orizontul este larg deschis, de aici putîndu-se urmări în special culmile din sudul şi estul Penteleului:
-          spre nord-vest este culmea prelungă a Viforâtei, acoperită în partea superioară de păşune şi ienuperi, iar spre bază de păduri de conifere;
-          spre sud-vest, bazinul bine împădurit al Milei, în spatele căruia iese în evidenţă creasta Monteorului cu abruptul său nordic;
-           în sud, un vârf ascuţit şi acoperit cu molizi (Piciorul Caprei);
-          în est, culmea Miclăuş cu mai multe vârfuri separate de înşeuări de 50-100 m. Mai interesant, prin aspect, este vârful Ciuta înaltă (1 439 m), cel mai estic şi delimitat de abrupturi.
La obârşia Brebului apar întinse păşuni pe care vara pasc numeroase turme de oi. Ieşind din şaua Miclăuş, apar noi elemente de peisaj cum ar fi: spre stînga, cupola şi abruptul plin de grohotiş al Penteleului continuat, spre nord, de culmea împădurită cu acelaşi nume; în faţă, pârâul Şapte Izvoare. Marcajul traversează valea, trecând pe lângă mai multe izvoare bogate. Drumul durează circa 30-40 minute, dificultatea sa fiind legată de prezenţa maselor de grohotiş. Traseul se continuă pe lângă stâna Şapte Izvoare către est, spre zona Secuiu, această ultimă parte a traseului urmând drumul forestier Şapte Izvoare – Zănoaga.

 

 


Proiecte in implementare
Protectia si promovarea biodiversitatii sitului ROSCI0190 Penteleu
- Lansare proiect
- Materiale realizate in cadrul proiectului
- Filme documentare
- Inchidere proiect

Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu
- Inchidere proiect
- Materiale realizate in cadrul proiectului


Prezentarea sitului ROSCI0190 Penteleu
  • Localizare
  • Relief
  • Clima
  • Geologie
  • Hidrografie

  • Biodiversitate

  • Flora
  • Fauna
  • Habitate naturale